Pavel enumera aici câteva caracteristici pe care fiecare credincios trebuie să le cultive în relaţiile cu alţi credincioşi şi cu cei neconvertiţi.
Dragostea trebuie să fie fără făţărnicie. Cu alte cuvinte, nu trebuie să fie o mască, ci o dragoste reală, sinceră şi neprefăcută.
Trebuie să ne ferim de toate formele de rău şi să ne lipim de tot ce este bun. În acest cadru termenul rău înseamnă, probabil, toate atitudinile şi actele opuse iubirii, orice formă de maliţiozitate şi ură. În contrast cu aceasta, binele înseamnă orice manifestare a dragostei supranaturale.