Nimeni nu poate fi îndreptăţit prin respectarea legii. Legea nu a fost dată pentru a-i îndreptăţi pe oameni, ci pentru a produce cunoştinţa despre păcat - nu conştiinţa mântuirii, ci conştiinţa păcatului.
Niciodată n-am şti cum arată o linie frântă (strâmbă), dacă nu am poseda o linie dreaptă, cu care s-o comparăm. Or, legea este tocmai această linie dreaptă. Când oamenii se măsoară în funcţie de ea, văd cât sunt de strâmbi.
Desigur, prin intermediul oglinzii putem vedea că faţa ne este murdară, dar rolul oglinzii nu este de a ne spăla faţa murdară. Un termometru îi arată cuiva că are temperatură ridicată, dar persoana respectivă nu se vindecă, dacă va înghiţi acel termometru.
Legea este bună când este folosită pentru a produce în noi convingerea şi mustrarea cu privire la păcat, dar nu are nici o putere de a-l salva pe om de păcat. După cum s-a exprimat Luther: funcţia ei nu este de a îndreptăţi, ci de a îngrozi.