Şi acum am ajuns la al şaselea beneficiu al îndreptăţirii: De asemenea ne bucurăm în Dumnezeu prin Domnul nostru Isus. Nu numai că ne bucurăm de darurile Lui, ci ne bucurăm şi de Dătătorul acestor daruri! Înainte de a fi fost mântuiţi, ne găseam bucuria în alte lucruri. Acum tresăltăm de bucurie ori de câte ori ne amintim de El şi suntem trişti ori de câte ori uităm de El. Care a fost factorul acestei extraordinare transformări, ce ne-a făcut să ne putem bucura atât de mult în Dumnezeu? A fost lucrarea Domnului Isus Cristos. Ca în cazul tuturor celorlalte binecuvântări ale noastre, bucuria aceasta ne parvine prin El.

Al şaselea beneficiu de care se bucură cei îndreptăţiţi îl găsim în cuvintele: Am primit acum împăcarea (termenul „atonement" din ediţia KJV era corect la data apariţiei acestei traduceri, în 1611, când însemna „at one ment" sau reconciliere). Împăcarea se referă la stabilirea armoniei între Dumnezeu şi om prin lucrarea jertfitoare a Mântuitorului. Pătrunderea păcatului (în fiinţa umană) a produs înstrăinare, alienare şi vrăjmăşie între om şi Dumnezeu. Prin îndepărtarea păcatului, ce provocase alienarea, Domnul Isus i-a restabilit pe cei ce cred în El la starea de armonie cu Dumnezeu. Observăm, în treacăt, că nu Dumnezeu trebuia să se împace, ci omul avea nevoie să se împace, întrucât el era în vrăjmăşie cu Dumnezeu.