10

Octombrie

DIMINEAŢA

Să vă înfăţişaţi fărăprihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale. Iuda 24

Ce minunat este cuvântul acesta: „fără prihană” Suntem departe de el acum, dar fiindcă Domnul nostru nu se opreşte niciodată în îndeplinirea lucrării Sale de iubire, vom ajunge fără prihană într-o zi. Mântuitorul care îşi va păstra poporul până la sfârşit îi va prezenta la urmă ca pe o „biserică slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană" (Efeseni 5:27). Toate diamantele din coroana Mântuitorului sunt de calitatea întâi şi nu au nici o zgârietură. Toate doamnele de onoare care o aşteaptă pe soţia Mielului sunt fecioare curate, fără pată şi fără prihană. Dar cum ne va face Işus fără prihană? Ne va spăla păcatele în sângele Lui, până când Vom deveni la fel de albi şi frumoşi ca cei mai puri îngeri ai lui Dumnezeu. Vom fi îmbrăcaţi în neprihănirea Sa - neprihănirea care îi sfinţeşte pe cei care o poartă, şi îi face desăvârşiţi în ochii lui Dumnezeu. Vom fi fără vină şi fără mustrare în ochii Lui. Legea Sa nu numai că nu ne va acuza, dar va fi şi slăvită în noi. Mai mult, lucrarea Duhului Sfânt din interiorul nostru va fi completă. El ne va face atât de sfinţi încât nu vom mai avea nici o tendinţă spre păcat. Judecata, memoria, voinţa, fiecare putere şi pasiune vor fi eliberate din sclavia răului. Vom fi sfinţi după cum Dumnezeu este sfânt, şi vom locul în prezenţa Lui pentru totdeauna. Sfinţii nu vor fi stingheri în cer. Frumuseţea lor va fi la fel de mare ca frumuseţea locului pregătit pentru ei. O, Cât de minunată va fi clipa în care se vor deschide porţile veşniciei, iar noi, pregătiţi pentru moştenire, vom locui cu sfinţii în lumină. Păcatul dispărut, Satan izgonit, ispita nimicită pentru totdeauna, şi noi ,fără prihană" înaintea lui Dumnezeu - asta înseamnă rai, de bună seamă! Să ne bucurăm acum repetând cântarea de laudă pe care o vom cânta curând în corul celor spălaţi de sângele lui Christos. Să învăţăm imnul de laudă pe care 1-a înălţat David înaintea chivotului, ca un preludiu al extazului din faţa tronului.

SEARA

Te voi izbăvi din mâna celor răi, şi te voi scăpa din mâna asupritorilor. Ieremia 15:21

Observaţi glorioasa personalitate din această făgăduinţă: „Te voi... te voi". Domnul Iehova însuşi intervine ca să-Şi elibereze şi să-Şi răscumpere poporul. El se angajează personal să-i salveze. Braţul Său o va face, pentru ca slava să fie a Lui. Nu se spune nici un cuvânt despre vreun efort pe care l-am putea face noi ca să-1 ajutăm pe Domnul. Nici puterea, nici slăbiciunea noastră nu sunt puse la socoteală. Singurul „Eu Sunt" străluceşte în toată puterea Sa, ca soarele la amiază. De ce, atunci, ne măsurăm puterile şi ne sfătuim cu carnea şi sângele — pentru a ne face rău singuri? Iehova are putere destulă fără să mai împrumute de la neputinţa noastră. „Taci, fii liniştită" (Marcu 4:39), minte necredincioasă, şi să ştii că Domnul împărăteşte. Nu există nici un indiciu în text care să arate spre mijloace şi cauze secundare. Domnul nu spune nimic despre prieteni şi ajutoare. El ia asupra Lui toată munca, şi nu are nevoie de ajutor omenesc. Toate aşteptările noastre de ajutor de la rude si prieteni sunt inutile. Sunt ca nişte trestii rupte pe care ne sprijinim (vezi Isaia 36:6). Adesea nu vor să ne ajute atunci când pot, şi nu pot să ne ajute atunci când vor. De vreme ce promisiunea vine de la Dumnezeu însuşi, am face mai bine să-L aşteptăm numai pe El. Când facem aşa, aşteptările nu ne sunt niciodată înşelate. Cine sunt cei răi, ca să ne temem de ei? Domnul îi va distruge în curând; sunt mai vrednici de milă decât de teamă. Cât despre teribilii asupritori, reprezintă o teroare doar pentru cei care nu au un Dumnezeu la care să fugă. Dacă Domnul este de partea noastră, de cine ne vom teme? Dacă alergăm înapoi în păcat ca să le facem pe plac celor răi, avem motive să ne alarmăm. Totuşi, dacă ne păstrăm integritatea,mânia tiranilor va fi controlată spre binele nostru. Când peştele 1-a înghiţit pe Iona, a prins o
înghiţitură pe care n-o putea mistui. În acelaşi fel, când lumea devorează biserica, să ne asigurăm că sufletele noastre îndură cu răbdare.