21

Noiembrie

DIMINEAŢA

Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Efeseni 4:30

Tot ce are credinciosul vine de la Christos, numai prin canalul Duhului de har. Mai mult, fiindcă toate binecuvântările ajung la tine prin intermediul Duhului Sfânt, nici un lucru bun nu poate veni fără un gând sfinţit, o închinare sinceră şi fapte de har, numai prin lucrarea sfinţitoare a aceluiaşi Duh. Chiar dacă sămânţa cea bună a fost semănată în sufletul tău, va rămâne în amorţire pâna când El va lucra „în voi... după plăcerea lui, şi voinţa, şi înfăptuirea" (Filipeni 2:13). Vrei să vorbeşti cu Isus - cum poţi s-o faci dacă Duhul Sfânt nu-ţi atinge limba? Vrei să te rogi? Vai, ce grea e munca dacă nu cumva „însuşi Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrăite" (Romani 8:26)! Vrei să învingi păcatul? Vrei să fii sfânt? Vrei să-ţi urmezi învăţătorul? Vrei să te înalţi pe culmile spiritualităţii? Vrei să fii făcut ca îngerii lui Dumnezeu, plin de zel şi ardoare pentru cauza Stăpânului? Nu poţi fără Duhul Sfânt — „căci despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic" (loan 15:5). Mlădiţă din vie, nu poţi rodi fără butuc! Copil al lui Dumnezeu, nu ai altă viaţă în afară de viaţa pe care ţi-o dă Dumnezeu prin Duhul Sfânt! Să nu-L îndurerăm deci, şi să nu-L întărâtăm la mânie prin păcatele noastre. Să nu-L înăbuşim de la primele mişcări slabe în sufletul nostru. Să folosim orice sugestie şi să fim gata să ascultăm de îndată. Dacă Duhul Sfânt este într-adevăr atât de puternic, să nu începem nimic fără El. Să nu facem nici un proiect, să nu plănuim nici o acţiune, şi să nu încheiem nici o tranzacţie fără să implorăm binecuvântarea Sa. Să îi dăruim omagiul cuvenit, şi să ne recunoaştem toată slăbiciunea în faţa Lui, şi apoi, întemeindu-ne numai pe El, să ne rugăm astfel: „deschide-mi inima pentru venirea Ta. Ridică-mă cu Duhul Tău sfânt, ca să-L primesc în toată fiinţa mea lăuntrică".

SEARA

Lazăr era unul din cei ce şedeau la masă cu EL loan 12:2

Lazăr este de invidiat. Mi-ar fi plăcut să fiu Marta, şi să-L slujesc pe Isus. Totuşi, ar fi fost încă şi mai bine să fiu Lazăr, şi să şed la masă cu El. Sunt ocazii pentru fiecare scop, şi fiecare ocazie vine la timpul ei. Totuşi, nici unul din pomii din grădină nu rodeşte atât de bogat ca viţa părtăşiei. Și stai cu Isus, să-I asculţi cuvintele, să vezi acţiunile şi să-1 primeşti zâmbetul este o asemenea binecuvântare, încât trebuie că Lazăr a fost fericit ca îngerii. Când vom avea ocazia să cinăm cu Prea Iubitul nostru în sala de ospăţ, nu am da o clipă din timpul acesta pentru toate regatele lumii, chiar dacă ar putea fi cumpărate. Lazăr trebuie să fie imitat. Ar fi fost ciudat dacă Lazăr nu s-ar fi aflat la masă cu Isus, fiindcă fusese mort, şi Isus îl înviase. Ar fi fost o lipsă de recunoştinţa din partea celui înviat să fie absent de la masă atunci când Domnul i-a vizitat casa. Şi noi eram morţi odinioară, ca şi Lazăr, putrezind în mormântul păcatului. Dar Isus ne-a înviat, şi trăim prin viaţa Lui. Ne mulţumim să stăm la distanţă de El? Neglijăm să ne aşezăm la masa Lui, unde cinează cu toţi fraţii Săi? O, aceasta ar fi o cruzime! Trebuie să ne căim şi să facem cum a spus EL Cea mai mică dorinţa a Sa trebuie să fie lege pentru noi. Să trăiască fără o comuniune constantă cu Cel despre care iudeii au zis „iată cât îl iubea de mult!" (loan 11:36), ar fi fost o ruşine pentru Lazăr. Putem fi scuzaţi noi, cei pe care Isus i-a iubit „cu o iubire veşnică (Ieremia 31:3)? Ar fi fost nevoie de multă cruzime din partea Iui Lazăr, ca să rămână rece faţă de Cel care a plâns peste corpul Său fară viaţă. Ce arată acest lucru în privinţa noastră, pentru care Mântuitorul nu numai că a plâns, dar a şi sângerat? Vino, prea iubitule, să ne întoarcem la Mirele nostru ceresc şi să cerem Duhul Său. De astăzi înainte, să ne aşezăm cu El la masă.