Domnul este aproape GBV
Păzește luna Abib și ține Paștele Domnului Dumnezeului tău, pentru că în luna Abib te‑a scos Domnul Dumnezeul tău din Egipt, noaptea.
Pentru că și paștele nostru, Hristos, a fost jertfit.
Deuteronom 16.1; 1 Corinteni 5.7
Prima menționare a unei luni calendaristice în Biblie o găsim în Exod 13.4, când Moise îi vorbește lui Israel despre plecarea din Egipt. În capitolul precedent, Iahve le spusese lui Moise și lui Aaron că Abib avea să fie prima lună din calendarul lor (Exod 12.1,2).
Semnificația eliberării pe care Domnul o lucra pentru Israel este reflectată în schimbarea calendarului lor. Există câteva evenimente remarcabile în această lună, care au legătură cu eliberarea. În cea de‑a zecea zi, mielul de Paște trebuia adus în fiecare casă, apoi trebuia înjunghiat în a paisprezecea zi. Urma imediat sărbătoarea Azimelor, care dura până în a douăzeci și una zi a lunii.
După aproximativ o mie cinci sute de ani, Mielul lui Dumnezeu a fost jertfit în timpul sărbătorii de Paște, împlinind o eliberare cu mult mai măreață. Cei care Îl acceptă ca înlocuitor al lor sunt mântuiți prin sângele Lui de judecata dreaptă a lui Dumnezeu.
La scurt timp după Paște și sărbătoarea Azimelor venea sărbătoarea celor dintâi roade, când cei din popor aduceau cea dintâi parte din recolta de orz. Această sărbătoare vorbește despre învierea Domnului Isus: „Cel dintâi rod, Hristos, apoi cei ai lui Hristos, la venirea Lui“ (1 Corinteni 15.23).
Israeliții nu cunoșteau profunzimile semnificațiilor acestor evenimente, dar însuși faptul că ele aveau loc în cea dintâi lună îi ajuta să înțeleagă cât de importante erau. Cât despre noi însă, care cunoaștem adevărul, aceste evenimente trebuie să fie de cea mai mare importanță. De aceea, viața noastră să aibă ca centru Persoana și lucrarea lui Hristos!
E. Clermont