Meditații Charles Spurgeon
24
Iunie
DIMINEAŢA
Pe când spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod a ridicat glasul și a spus: „Ferice de pântecele care te-a purtat, şi de ţâţele pe care le-ai supt!" Şi El a răspuns; „Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvântul luii Dumnezeu, şi-l păzesc!" Luca 11:27-28
Unii îşi imaginează că mama Domnului nostru a avut parte de mari privilegii, fiindcă îşi închipuie că ea a avut ocazia să privească în inima Lui într-un mod în care noi nu putem. S-ar putea să fie unele motive demne de încredere în această părere, dar nu prea multe. Noi nu ştim dacă Maria a cunoscut mai multe decât alţii. Ea a păstrat în suflet tot ce ştia dar nu am citit nicăieri în Biblie că ar fi fost mai instruită decât ceilalţi ucenici ai lui Christos. Şi noi putem descoperi tot ce ştia ea. Te miri să auzi acest lucru? Iată textul care mă sprijină: „prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El, şi legământul făcut cu El le dă învăţătură" (Psalmi 25:14). Aminteşte-ţi cuvintele învăţătorului: nnu vă mai numesc robi, pentru că robul nu şti ce face stăpânul său, ci v-am numit prieteni, pentru că v-am făcut cunoscut tot ce am auzit de la Tatăl Meu" (loan 15:15). Descoperitorul divin nu ne ascunde nimic din ceea ce ar fi în folosul nostru. Propria Sa asigurarea este „daca nu ar fi aşa, v-aş fi spus" (loan 14:2). Nu ţi s-a arătat astăzi ţie aşa cum nu se arată lumii? Chiar aşa este; de aceea, nu vom striga în neştiinţă , ferice de pântecele care te-a purtat" ci II vom binecuvânta pe Dumnezeu fiindcă, în primul rând, auzind Cuvântul şi păstrându-l, avem o părtăşie la fel de adevărată cu Mântuitorul ca şi fecioara Maria, şi în al doilea rând, fiindcă avem parte de secretele pe care se presupune că le-a obţinut Maria. Ferice de sufletul atât de privilegiat!
SEARA
Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au răspuns împăratului Nebucadneţar.. .să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi. Daniel 3:16,18
Povestea curajului celor trei tineri, sau mai degrabă campioni evrei, şi a eliberării lor minunate, ilustrează fermitatea şi neclintirea adevărului în faţa dinţilor tiraniei şi a gurii morţii. Credincioşii sunt motivaţi să le urmeze exemplul. Fie ca tinerii creştini să înveţe, atât în materie de religie cât şi în materie de dreptate în afaceri, să nu-şi sacrifice niciodată conştiinţa. Mai bine este să pierzi totul decât să-ţi pierzi integritatea, şi când totul s-a dus, să te ții strâns de o conştiinţă curată, cea mai preţioasă comoară a omului. Nu te lăsa călăuzit de fantasmele crepusculare, ci de Steaua Nordului, simbolul autorităţii divine. Urmează drumul drept, oricât ar costa. Când nu vezi nici un avantaj prezent, umblă „prin credinţă, nu prin vedere" (2 Corinteni 5:7). Onorează-L pe Dumnezeu încrezându-te în El chiar atunci când ajungi să pierzi totul din cauza unui principiu. Incearcă-L şi vezi dacă va fi datornicul tău!
Vezi dacă nu îşi va împlini chiar în viaţa aceasta promisiunea „evlavia însoţită de mulţumire este un mare câştig" (1 Timotei 6:6) şi dacă cei care caută „mai întâi împărăţia cerurilor" nu vor primi celelalte lucruri „pe deasupra" (Matei 6:33). Chiar dacă s-ar întâmpla ca, în providenţa lui Dumnezeu, să suferi o pierdere urmându-ţi conştiinţa, vei afla că, dacă Domnul nu te răsplăteşte cu argintul prosperităţii pământeşti, îşi împlineşte promisiunea cu aurul bucuriei spirituale. Aminteşte-ţi că viaţa unui om nu stă în „belşugul avuţiei lui" (Luca 12:15). Să ai un suflet lipsit de viclenie şi o inimă nelocuită de jignire, şi să te bucuri de favoarea şi zâmbetul lui Dumnezeu sunt bogăţii mai mari decât cele din minele Ofirului sau din negustoriile Tirului. „Mai bine un prân” de verdeţuri, şi dragoste, decât un bou îngrăşat, şi ură" (Proverbe 15:17). O uncie de pace în inimă este mai valoroasă decât o tonă de aur.