Sămânța bună

Impunătoarea cascadă Niagara, capodoperă a creației, este situată între marile lacuri nord‑americane Erie și Ontario, la granița dintre Statele Unite și Canada. A fost numită de băștinașii amerindieni Apele Tunătoare. Este vizitată de circa 14 milioane de turiști în fiecare an. Într‑o zi, un tânăr ghid, neavând ceva special de făcut, a acostat o barcă cu mult mai sus de cascadă și s‑a întins în ea să se odihnească. Legănat de mișcarea apei, a adormit. Balansându‑se din cauza curentului, nu după mult timp barca s‑a desprins de punte și a început să plutească spre vale. Spectatorii de pe mal, văzând marele pericol în care se afla, au strigat la el, ca să‑l trezească, dar tânărul nu a auzit. Încă dormea, când barca a fost atrasă rapid spre cascadă. Ca prin minune, la un moment dat barca s‑a proptit într‑o stâncă ce‑și scosese vârful din apă în mijlocul fluviului. Turiștii care stăteau pe mal, dorind să‑l ajute, i‑au strigat din nou cât au putut de tare: „Pe stâncă! Urcă‑te pe stâncă!“. Colțul stâncos i‑ar fi fost salvarea, dar el n‑a putut fi trezit din somnul său adânc. În curând, barca a alunecat și a fost acaparată de vârtej și dusă spre cascadă. În cele din urmă, tunetul asurzitor al cascadei a reușit să‑l trezească pe tânăr, dar, în secunda următoare, s‑a prăbușit în apele învolburate, spre pieirea lui. Ce groaznic! Adormit în barcă! Liniștit și inconștient, dus în ghearele morții…

Cât de mulți oameni fac astăzi același lucru! Nepăsători față de cursul fatal al vieții lor, amăgiți de plăcerile trecătoare, indiferenți față de destinul lor etern, mângâiați cu o viață acceptabilă în ce privește religiozitatea, ei sunt adormiți de păcat în barca vieții, fără țintă și fără Dumnezeu în lume.