Sămânța bună

„Rugăciunile nu primesc răspuns!“ – sunt cuvintele sfidătoare cu care își încheia vestitul orator discursul, provocându‑și ascultătorii să dispute cu el. Apoi s‑a așezat.

„Rugăciunile primesc răspuns!“ – a spus un bărbat ieșind din mulțime și venind lângă el. Nu era greu să‑ți dai seama că făcuse ceva efort până să se hotărască să vorbească în fața oamenilor. – „Nu am venit aici să mă cert“, a continuat el, „dar trebuie să contrazic afirmația conform căreia rugăciunile nu primesc răspuns. Eu am fost un ticălos. Mă ocupam cu afaceri murdare, jucam jocuri de noroc și mă băteam. Soția și fiica mea se temeau când veneam noaptea acasă. Dar ele se rugau pentru mine, lucru pe care nu‑l știam. Într‑o noapte am venit acasă mai devreme decât de obicei și atunci chiar eram treaz. Soția mea tocmai o trimisese pe fiica mea să se culce, iar înainte de culcare ea se ruga. Așa că am auzit‑o spunând: «Dragă Doamne Isuse, Te rog, salvează‑l pe tata». Și am auzit‑o pe soția mea: «Te rog, Doamne, ascultă‑i rugăciunea». Stăteam în fața ușii de la intrare și ascultam paralizat. În liniște, am ieșit din casă și am mers pe străzi fără nicio țintă. Din nou și din nou o auzeam pe fiica mea spunând: «Dragă Doamne Isuse, Te rog, salvează‑l pe tata»! De ce se ruga ea pentru mine? Niciodată nu am luat‑o în brațe, nici nu‑i dădusem vreodată vreun sărut. Atunci am strigat către Dumnezeu: Dumnezeule, dacă exiști, ajută‑mă și dă un răspuns la rugăciunea ei! Și Dumnezeu a făcut‑o. Astăzi știu că Isus m‑a iertat pentru trecutul meu“. Omul s‑a întors către orator și i‑a spus: „Sunt convins că Dumnezeu răspunde rugăciunilor, pentru că am experimentat acest lucru personal!“.