Sămânța bună

Într‑un cerc restrâns s‑a pus întrebarea: „Poate cineva, în zilele noastre, să mai creadă în miracole?“. Un doctor a spus cu foarte multă încredere: „Credința în miracole nu poate rezista în fața rezultatelor științei moderne“. Față de aceasta, un tânăr a obiectat: „Îmi dați voie să vă demonstrez pe loc un miracol, pentru a vă arăta ce contează în asemenea raționamente?“. A luat o riglă de pe masă și a apucat‑o între două degete. „Ce credeți că se va întâmpla dacă desfac degetele? Sigur că veți spune că rigla va cădea pe pământ și acolo va rămâne. Aceasta este datorită gravitației, lucru destul de clar. Dar dacă rigla ar rămâne în aer?“ „Atunci chiar ar fi un miracol“, a confirmat doctorul.

Tânărul și‑a deschis degetele și a lăsat rigla să cadă, dar, brusc, a prins‑o cu cealaltă mână. „Iată, v‑am arătat un miracol!“ Doctorul s‑a făcut roșu la față: „Dar aceasta este doar o șmecherie!“, a strigat el. „Doar ai prins rigla cu cealaltă mână, nu‑i așa? Dacă ar fi rămas în aer fiind liberă, atunci…“

„Mulțumesc“, i‑a răspuns tânărul, „că ați vorbit despre cealaltă mână. Când a acționat cealaltă mână, ea a făcut ceea ce ni s‑a părut mai înainte a fi imposibil. Gravitația a fost învinsă de o altă forță, mai puternică“.

Cealaltă mână! Dacă am putea‑o vedea întotdeauna, atunci nu ar mai exista niciun fel de dezacorduri cu privire la minunile pe care le face Dumnezeu. Eu sunt una dintre persoanele care deseori au simțit această cealaltă mână intervenind în viață și făcând în fiecare zi miracole.