Sămânța bună

Pentru Katashi, un marinar japonez, contează numai plăcerea. Să nu vină nimeni la el cu Isus Hristos, deoarece, după părerea lui, El este numai Dumnezeul străinilor.

Într‑o seară, Katashi se află din nou într‑un cartier rău famat din Tokyo. Acolo el simte cum o mână îl trage de mânecă. Cineva îi dă o hârtie. Să fie din nou una dintre acele hârtii creștine? Mototolește hârtia și o aruncă.

Peste puțin timp, Katashi iese din nou în stradă. Un grup de creștini intonează cântările credinței lor. Se apropie și ascultă. În cele din urmă, un tânăr japonez iese în față și citește: „Deoarece cuvântul crucii este nebunie pentru cei care pier; dar pentru noi, care suntem mântuiți, este puterea lui Dumnezeu“ (1 Corinteni 1.18). Ascultă și găsește că începutul textului este interesant și adevărat: „Cuvântul crucii este nebunie“. Dar urmează ceva enervant, care spune despre a fi pierdut. Apoi cel care a citit a adăugat cu voce tare: „Da, este nebunie pentru cei care sunt pierduți. Dacă cineva dintre cei care sunt prezenți aici gândește că evanghelia este nebunie, acesta este un semn sigur că el se îndreptă spre pierzare“. Acele cuvinte îl lovesc pe Katashi ca un trăsnet. Deci el este dintre cei care pier? La sfârșitul evenimentului se apropie de tânărul predicator. Are o dorință profundă de a ști mai multe despre „cuvântul crucii“. Dorește să știe mai mult despre puterea lui Dumnezeu care îl poate mântui.