Scripturile în fiecare zi

Întocmai cum vorbeşte Evrei 11, ca­pi­tolul credinţei: „femeile i-au primit pe morţii lor prin în­viere“ (Evrei 11.35), la fel a fost cu văduva din Sarepta, iar acum cu fericita sunamită. Dar ce contrast cu scena de la mor­mântul lui Lazăr, unde o simplă chemare a Stăpânului Vieţii este suficientă să rea­ducă la viaţă un om mort de patru zile! În cu­rând, toţi răscumpăraţii adormiţi vor auzi „strigătul de strângere laolalt㓠al Celui care a învins moartea şi vor fi înălţaţi cu putere (1 Tesaloni­ceni 4.16).

Incidentul cu colocinţii (curcubeţii) din oală ne arată cum omul, cu bune intenţii uneori, nu face decât să strice ceea ce Dumnezeu doreşte să-i ofere. Să veghem deci ca nimic să nu adăugăm la Cu­vânt, hrana sufletelor noastre (Gala­teni 1.7, 8). Ce multe sunt scrierile religioase în care se găseşte amestecată cu ade­vărul divin şi puţină otravă!

Omul din Baal-Şalişa, al cărui sac devine pentru Elisei mij­­locul de a hră­ni o sută de oameni, ne aminteşte încă o da­tă de scenele din evanghelii (Matei 14.15-21; 15.32-38). Dar şi acolo este vizibilă diferenţa din­tre profet şi Cel care face mulţimea să se aşeze pentru a-i hrăni cu miile în virtu­tea propriei Sale puteri (Psal­mul 132.15).