Căsătoria și „roada Duhului“ 

Roada Duhului poate fi un model biblic pentru relația dintre soți. Cu cât soțul și soția o vor manifesta mai mult, cu atât legătura lor va fi mai puternică și mai frumoasă.

Dragostea – Dumnezeu a iubit lumea nu pentru a obține dragoste de la ea, ci mai degrabă a dăruit (Ioan 3.16). Dacă dăruim cu gândul de a obține ceva, aceasta nu este dragoste – nu este felul în care Dumnezeu ne-a iubit. Două dintre cele mai mari probleme într-o căsnicie sunt egoismul (un partener care se iubește pe sine) și indiferența (un partener care este indiferent).

Soțule, îți iubești soția? Soție, îți iubești soțul? Ești gata să renunți la interesele tale, la timpul tău, la pasiunile sau la plăcerile tale pentru a-i oferi fericire partenerului tău? Ai încercat să afli care sunt lucrurile care îl fac fericit? Cineva ar putea întreba: «Dar dacă eu sunt singurul care oferă?». De multe ori nu vedem și nu apreciem puțina dragoste oferită de celălalt, însă chiar dacă nu ni s-ar oferi deloc dragoste, avem astfel privilegiul de a iubi și de a dărui așa cum Hristos a făcut: El a murit pentru cei nelegiuiți și pentru vrăjmașii Săi (Romani 5.6-10)!

„Să nu obosim făcând binele, pentru că, la timpul potrivit, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală“ (Galateni 6.9). Dumnezeu are, fără îndoială, o răsplată specială pentru cei care oferă în mod repetat, fără să primească ceva înapoi.

Bucuria și pacea – dacă atât soțul, cât și soția experimentează bucuria Domnului (Neemia 8.10) și pacea lui Hristos (Coloseni 3.15), se vor simți confortabil unul în prezența celuilalt și le va veni ușor să-și împărtășească cele mai intime gânduri și simțăminte, fără teama de a fi respinși, criticați sau disprețuiți.

Sfatul meu pentru un soț și o soție este să petreacă timp citind Biblia împreună și să se roage împreună. O astfel de practică aduce vindecare, pace și armonie în cuplu.

Îndelunga-răbdare – aceasta înseamnă să te adaptezi cu îngăduință la obiceiurile și la particularitățile celuilalt, fără să încerci să-l schimbi după propriul tău fel de a fi. Pentru așa ceva este nevoie să ne rugăm pentru celălalt, mai degrabă decât să-i ținem predici.

Bunătatea și facerea de bine – aceste două trăsături sunt ingredientele zilnice fără de care nicio căsnicie nu poate dura.

Credincioșia – dacă umblăm prin credință, ne vom încrede în Domnul pentru orice aspect al vieții zilnice. Dacă ne raportăm la El în ce privește orice decizie, căutând să cunoaștem voia Sa perfectă, vom evita să ne impunem punctul de vedere și ne vom preocupa cu a afla ce dorește El să facem. Multe conflicte conjugale vor fi evitate în felul acesta.

Blândețea – această trăsătură ne ajută să renunțăm la drepturile noastre și la dorința de a ne răzbuna (Numeri 12.11; 1 Samuel 25.32-35). Dacă suntem blânzi, vom face tot ce ne va sta în putere pentru a rezolva problemele cauzate de purtarea soțului sau a soției noastre.

Cel care este blând va fi gata întotdeauna să mărturisească dacă a greșit, iar acest lucru este de o importanță crucială pentru o căsnicie solidă. În momente de slăbiciune spunem sau facem lucruri neînțelepte, greșite sau ofensatoare față de partenerul nostru. Deseori însă, în loc să mărturisim greșeala noastră, ne îndreptățim, ne certăm sau, și mai rău, nu mai vorbim deloc.

Lucru de care avem nevoie în astfel de împrejurări este mărturisirea sinceră, adică recunoașterea păcatului pe care l-am comis. Să remarcăm că afirmații de genul: «Îmi pare rău dacă am spus sau dacă am făcut ceva care te-a deranjat» nu reprezintă o mărturisire reală, fiindcă în felul acesta nu facem altceva decât să dăm vina pe celălalt că se supără prea ușor.

Înfrânarea – limba este mădularul cel mai greu de ținut în frâu. Rănile făcute de ea sunt mai grave și mai dureroase decât cele fizice – răni foarte profunde și greu de vindecat. O cauză frecventă a divorțurilor sunt insultele proferate de soți, unul împotriva celuilalt – „Un cuvânt aspru stârnește mânia“ (Proverbe 15.1). Fie ca Duhul Sfânt să-i ajute pe toți soții și pe toate soțiile să-și controleze limbajul și să-l folosească pentru zidire, nu pentru dărâmare!