Domnul este aproape GBV

În strâmtorarea mea L‑am chemat pe Domnul și am strigat către Dumnezeul meu, și din templul Său El a auzit glasul meu și strigătul meu a ajuns la urechile Sale.

2 Samuel 22.7

Istoria poporului Israel este dată pentru învățătura noastră. Citind diferitele întâmplări din Vechiul Testament, vedem cât de mult își găsesc ele aplicație la experiențele din viața noastră. Și noi, creștinii, avem momente mai bune și momente mai puțin bune în viață, la fel cum a fost cu poporul Israel.

Pentru a intra în țara promisă, Dumnezeu le‑a dat israeliților un conducător în persoana lui Iosua, care a fost o imagine a lui Hristos. În timpul în care Iosua a fost printre ei, israeliții I‑au slujit Domnului. Această stare bună s‑a extins cu o generație, fiindcă existau încă bătrânii care fuseseră în jurul lui Iosua și care erau martori oculari ai lucrărilor lui Dumnezeu (Iosua 2.7).

Apoi „toată generația aceea de asemenea a fost adăugată la părinții săi. Și s‑a ridicat după ei o altă generație, care nu‑L cunoștea pe Domnul, nici lucrările pe care le făcuse El pentru Israel. Și fiii lui Israel au făcut rău în ochii Domnului și au slujit baalilor“ (Judecători 2.10,11).

De șapte ori citim în cartea Judecători că fiii lui Israel au făcut ce era rău în ochii Domnului. Atunci El i‑a dat în mâinile vrăjmașilor lor, dar nu pentru a Se răzbuna, ci pentru a‑i aduce la pocăință și pentru a‑i întoarce la Sine. Ei, aflați la ananghie, strigau la Domnul, iar El îi asculta. Partea minunată a acestor relatări este văzută în felul în care răspundea Dumnezeu. El Își demonstra bunătatea nemărginită și nu‑i abandona.

Poate că și noi ne aflăm în împrejurări dificile, din cauza deciziilor nepotrivite pe care le‑am luat, însă Dumnezeu dorește să strigăm la El. Nu contează cât de mult am rătăcit, El vrea să ne primească înapoi. „Eu spuneam în neliniștea mea: «Sunt secerat dinaintea ochilor Tăi!». Totuși, Tu ai auzit glasul cererilor mele când am strigat către Tine“ (Psalmul 31.22).

E. Clermont