Domnul este aproape GBV

Pentru copiii lui Dumnezeu probabil că nu există nimic altceva pentru care să trebuiască să se judece pe ei înșiși mai mult decât pentru aceasta, că, în umblarea lor prin lume, neglijează să‑și țină privirile ațintite asupra lui Hristos! Dacă Dumnezeu ne‑a scos de sub puterea întunericului, a făcut‑o cu scopul de a ne avea în ceruri cu Hristos. Cerul este singurul nostru loc de acum încolo.

Ștefan era „plin de Duh Sfânt“. Efectul asupra lui Ștefan a fost că el a putut privi țintă la cer. Aceasta ilustra nu doar că sufletul său era preocupat cu gândurile lui Dumnezeu, ci că era locuit de Duhul. Ne gândim noi îndeajuns la acest loc ceresc? Dacă lăsăm ca Duhul lui Dumnezeu să ne umple gândurile și inimile în orice împrejurări ne‑am afla, vom fi aduși în locul în care Dumnezeu manifestă gloria Sa în Persoana Omului aflat în cer. Iar dacă acest lucru este adevărat cu privire la noi, lumea îl va remarca.

Nimic nu a condus la un mai mare declin spiritual în rândul creștinilor decât lipsa de comuniune cu Mântuitorul aflat la dreapta lui Dumnezeu. Suntem lăsați în această lume nu doar ca să știm că suntem mântuiți și că mergem în cer, ci ca să umblăm în comuniune cu El.

Ștefan se bucura de aceeași Lumină care l‑a orbit mai târziu pe Saul din Tars. Gloria lui Hristos a strălucit deasupra lui Ștefan, iar Dumnezeu i‑a descoperit ceea ce l‑a făcut capabil să stea cu totul liniștit în mijlocul întunericului și al răutății omenești, de unde Fiul Său fusese aruncat afară. Ștefan „a îngenuncheat“. Liniștea duhului său este remarcabilă. Ce contrast între gândurile omenești și gândurile divine din inima unui credincios! Hristos este întotdeauna înaintea lui Dumnezeu în glorie, iar ochii lui Ștefan au fost ațintiți asupra Lui. Ne preocupăm și noi cu El? Dacă da, atunci să știm că El este răspunsul perfect la toate împrejurările noastre. Să ne ținem privirile ațintite asupra Lui!

E. S. Nashed