Domnul este aproape GBV
Fiți supuși deci, pentru Domnul, oricărei instituții omenești, fie împăratului, ca autoritate supremă, fie guvernatorilor, ca trimiși de el spre pedepsirea răufăcătorilor și spre laudă pentru cei care fac bine. Pentru că așa este voia lui Dumnezeu, ca, făcând binele, să reduceți la tăcere neștiința oamenilor fără minte; ca fiind liberi, dar nu având libertatea ca învelitoare a răutății, ci ca robi ai lui Dumnezeu. Onorați pe toți, iubiți frățietatea, temeți‑vă de Dumnezeu, onorați pe împărat!
1 Petru 2.13‑17
Cei care iau locul de străini în această lume ar fi cu totul inconsecvenți dacă ar căuta să formeze instituții sau să numească autorități în lume. Cu toate acestea, trebuie să le fim supuși, și aceasta pentru motivul cel mai înalt: „Pentru Domnul“. Trebuie să ne supunem atât autorităților supreme, cât și celor subordonate lor, și aceasta deoarece Domnul le‑a instituit. Fie că ei își exercită puterea în teamă de Dumnezeu, fie că greșesc în această privință, suntem obligați să le recunoaștem ca fiind trimiși ai lui Dumnezeu pentru menținerea guvernării lumii.
Supunându‑se autorităților și făcând binele, creștinul va închide gura neștiinței oamenilor fără minte care îl acuză pe credincios că se răzvrătește împotriva autorității (Luca 23.14,15; Fapte 24.12,13). Suntem liberi față de lume, dar nu trebuie să ne folosim de libertatea noastră pentru a vorbi de rău autoritățile acestei lumi; trebuie mai degrabă să ne consacrăm întru totul slujirii lui Dumnezeu.
Cu privire la rangul social în lume, să veghem să nu tratăm oamenii cu desconsiderare sau dispreț. Să nu‑l tratăm disprețuitor pe sărac, nici să nu ne purtăm servil față de cel bogat. Să‑i onorăm și pe unul și pe altul! Cu privire la cercul familiei lui Dumnezeu, căruia avem privilegiul să‑i aparținem, aici cu atât mai mult trebuie să‑i onorăm pe toți oamenii. În plus, în interiorul acestui cerc suntem chemați să facem mai mult decât să onorăm, anume să ne iubim unii pe alții.
Alte pasaje arată în mod clar că teama de Dumnezeu este singura limitare a supunerii noastre față de autorități. Dacă acestea pretind în mod vădit neascultare de Dumnezeu, atunci noi trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu (Fapte 4.19). De aceea avem aici „temeți‑vă de Dumnezeu“ înainte de „onorați pe împărat“.
H. Smith