Domnul este aproape GBV
Și Isaac a vorbit lui Avraam, tatăl său, și i‑a zis: „Tată!“. Și el i‑a zis: „Iată‑mă, fiul meu!“. Și i‑a zis: „Iată focul și lemnele; dar unde este mielul pentru arderea‑de‑tot?“. Și Avraam i‑a zis: „Fiul meu, Dumnezeu Însuși va îngriji de mielul pentru arderea‑de‑tot“. Și mergeau amândoi împreună.
Geneza 22.7,8
Pe drum se așternuse tăcerea, iar la un moment dat Isaac îl întreabă pe tatăl său: „Unde este mielul pentru arderea‑de‑tot?“. Avraam îi răspunde: „Dumnezeu Însuși va îngriji de mielul pentru arderea‑de‑tot“. Aici vedem o trăsătură binecuvântată a credinței: este o încredere curată, deplină, în Dumnezeu. Nu este bizuirea pe ce îi spusese Dumnezeu, pentru că El nu îi destăinuise nicio vorbă despre berbecul din tufiș, ci patriarhul s‑a încrezut în Dumnezeu. Acesta este nivelul cel mai înalt. Să te încrezi în cuvântul spus de Dumnezeu este ceva măreț, dar să te încrezi cu simplitate în Domnul este și mai înălțător.
O poetă spune într‑o cântare: «Chiar dacă nu văd ce se va întâmpla, rămân în apropierea Ta și mă încred pe deplin în Persoana Ta». Aceasta este încrederea neclintită în Dumnezeu. În unele situații nu putem să citim în Biblie cum se vor petrece lucrurile, pentru a ne putea apoi sprijini prin credință pe Cuvântul lui Dumnezeu. Dar cu certitudine în orice situație putem să ne încredem simplu în Dumnezeul nostru!
Avraam a parcurs ultima porțiune de drum doar cu fiul său. Se apropia locul unde Avraam trebuia să‑l jertfească pe acela pe care se sprijinea promisiunea lui Dumnezeu. Această faptă o putea împlini numai cineva care Îl cunoștea pe Dumnezeu ca Cel Atotputernic. Domnul S‑a descoperit patriarhului sub acest Nume, căci El este Dumnezeul care poate da viață din moarte (Geneza 17.1).
M. Billeter