Meditații Charles Spurgeon

11

Septembrie

DIMINEAŢA

Despărţiţi-vă de ei. 2 Corinteni 6:17

Creştinul, chiar dacă este în lume, nu trebuie să fie din lume. El trebuie să se despartă de ea prin obiectivele vieţii sale. Pentru el, „a trăi este Christos" (Filipeni 1:21). Fie că mănâncă, bea sau face altceva, trebuie să facă „totul spre slava lui Dumnezeu" (1 Corinteni 10:31). Poţi să aduni comori, dar în ceruri, „unde nu le mănâncă moliile si rugina si unde hoţii nu le sapă, nici nu le Jură" (Matei 6:20). Poţi lupta să fii bogat, dar ambiţia ta trebuie să te conducă să fii „bogat în credinţă" (Iacov 2:5), şi „bogat în fapte bune" (1 Timotei 6:18). Poţi să ai plăceri, dar atunci când eşti vesel, cântă „cântări de laudă" (Iacov 5:13) şi adu „din toată faima laudă Domnului" (Efeseni 5:19). In suflet, ca şi în înfăţişare, trebuie să te deosebeşti de lume. Aşteptând în faţa lui Dumnezeu, mereu conştient de prezenţa Sa, desfatându-te în comuniune cu El şi căutând să faci voia Lui, vei dovedi că eşti de neam ceresc. Trebuie să te desparţi de lume şi în acţiunile tale. Dacă un lucru este drept, trebuie să îl faci, chiar dacă pierzi prin aceasta. Dacă este greşit, trebuie să îndepărtezi păcatul de dragul Mântuitorului tău, chiar dacă îţi aduce câştig. Nu trebuie să te întovărăşeşti cu lucrările neroditoare ale întunericului, ci să le îndepărtezi „Umblaţi în chip vrednic" (Efeseni 4:1) de înalta voastră chemare şi demnitate. Aminteşte-ti, creştine, eşti un copil al Regelui Regilor. De aceea, nu te lăsa mânjit de lume. Nu-ţi pângări degetele care vor cânta curând pe coardele harpelor cereşti; nu îngădui ca ochii tăi, care îl vor vedea curând pe Rege în toată frumuseţea, să devină ferestre ale poftei Nu îngădui ca picioarele tale, care vor păşi curând pe străzile de aur, să se murdărească în locuri noroioase. Nu îngădui ca inima ta, care va fi umplută în curând cu tot cerul, să fie mânjită de mândrie şi amărăciune.

Ridică-mi sufletul, şi poartă-rnă departe de mulţime
De glasul ei înşelător, de jocuri, de mândrie şi onoruri
Acolo unde frumuseţea e eternă şi desfătările divine.
Acolo unde este bogăţie nesfârşită
Şi slavă veşnică, nepreţuita.

SEARA

Doamne, călăuzeşte-mă pe calea plăcută "Ţie, din pricina vrăjmaşilor mei! Psalmi 5:8

Duşmănia lumii faţă de urmaşii lui Christos este foarte amară. Oamenii vor trece cu vederea miile de greşeli ale celorlalţi, dar vor mări la nesfârşit cea mai mică abatere a urmaşilor lui Jsus. In loc să regretăm această stare de lucruri, fapt ce nu ne ajută cu nimic, haideţi să o folosim spre binele nostru De vreme ce atât de mulţi aşteaptă să ne poticnim, fie ca această împrejurare să constituie o motivaţie deosebită pentru a merge cu atenţie pe calea Domnului. Dacă trăim fără grijă, ochii lumii vor observa curând. Cu miile ei de limbi, va împrăştia povestea, exagerată şi înfrumuseţată de zelul calomniatorilor. Oamenii vor striga triumfători: „aha! Am avut dreptate! Vedeţi ce fac creştinii. Sunt toţi nişte ipocriţi!" In felul acesta, cauza lui Christos are de suferit, şi numele Său va fi grav insultat. Crucea lui Christos este, în sine, o ofensă pentru lume. Să avem grijă să nu adăugăm o altă ofensă din partea noastră. Crucea este „pentru Iudei o pricină de poticnire" (1 Corinteni 1:23). Să ne asigurăm că nu mai adăugăm alte pietre de poticnire acolo unde sunt deja destule. Ea este „pentru Neamuri, o nebunie" (vers. 23). Să nu adăugăm nebunia noastră, şi să oferim prilej de scuză invidiei cu care înţelepciunea omenească batjocoreşte Evanghelia. Cât de atenţi trebuie să fim cu noi înşine! Cât de strict trebuie să ne tratăm propria conştiinţă! In prezenţa adversarilor, care vor defăima cele mai bune fapte ale noastre şi ne vor pune la îndoială motivele atunci când nu ne pot opri acţiunile, trebuie să fim extrem de circumspecţi Pelerinii călătoresc ca nişte persoane suspecte prin Bâlciul Deşertăciunilor. Nu este de ajuns că suntem supravegheaţi, avem mai mulţi spioni decât ne imaginăm! Spionajul este pretutindeni, acasă şi pe stradă. Dacă vom cădea în mâinile duşmanilor noştri, ar fi mai bine să aşteptăm generozitate de la lupi şi milă de la demoni, decât să pretindem răbdare faţă de slăbiciunile noastre de la nişte oameni care îşi dovedesc necredinţa faţă de Dumnezeu cu scandaluri împotriva poporului Său. O Doamne, condu-ne întotdeauna, ca să nu ne prindă vrăjmaşii noştri!